Pagini

miercuri, 24 ianuarie 2024

the death of irony

sunt zile când prefer să nu mai văd pe nimeni
sunt străzi care mă duc spre nicăieri
văd o lumină mică. încă-ți seamănă
sau poate eram eu

fac pași atât mari spre mine
și pași atât de mici spre tine
pronume care nu mai prind
un răsărit

tristețe, pe tine te cânt
tristețe, te știu de pe când
eram mici și tu și eu
și ne uitam de jos la nori

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Flow

30 20 aprilie Copca e moale. În casele noastre peștii fac ochii mari. Nu știm cum să vorbim cu ei. Nu știm cum să vorbim între noi. În seril...