să visezi doar licurici insistent cabrio
mămăligă cu pufuleți ca-n clasa a patra
când toată armata voia să stea cu mine să-mi cânte la harpă
teoretic sunt un nimeni aruncându-mi toate lipsurile intr-o groapă
diagrama poeziei mele mariana
aș vrea să te invit la un buchet de flori de mare
al câtelea evreu la masa asta ca o ploaie cu obuze ne pierdem prin autobuze
și tu-mi zici că nu mai sunt cum mă știai
deschid cartea dau din carte mă transform iar în claxon
deschide ochiul patru și-o să vezi și mântuirea-n punga de orez ștefane
pimp pimp pimp elaborat ca un origami
acum că știu că nu mai știu putem să ne vedem diseară la etaj
să-mi zici ce nu voiam s-aud și io să desenez ceva pe corsetul tau albastru
în timp ce topim semafoare și lingouri de-mprumut
până la adânci apasă enter și reechilibrează-te inocențiu
că azi-mâine vine-apocalipsa și te prinde în arabia saudită căutând iertare
miercuri, 21 februarie 2018
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
empty
sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu