neil

niel mânca de la o vreme
numai sâmburii din mere
apoi scria poezii
câteva sute de mii 
pe care tu nu le știi

niel mânca de la o vreme
numai sâmburii din mere
și totu-i părea real
picta blocuri cu etaje
și ferestrele din bar
se-mbăta pe datorie
și după se prăbușea
într-o nouă reverie
din care nu mai ieșea

niel mânca de la o vreme
numai sâmburii din mere
vedea ultima femeie
numărând stele și câmpuri
armăsari mâncând întinsul
țipetele dintre rânduri

anaconda-nfășurată
s-a trezit din somnul ei

lăcuste

macrou cu inghețată
eu sunt trecutul tău înghesuit într-o geantă de plastic
sunete peste e seară arunci speranțe și resturi de la etaj
că ce mai e de pierdut în serialul ăsta doar din roluri secundare
cât stăteam pe loc mi-a zis vezi că vine vineri peste
eu sunt centrul și girofarele eu sunt limita plecând
nu mai vorbim de când m-ai uitat in gradina zoologică
nu va supărați extras după certificatul de defect
împart prafuri si stixuri tuturor celor care întamplarea face că erau acolo
cu mâna pe arma asteptand

secta

sorb dintr-o cană de zaț în care văd prezentu'
mi-am pierdut epicentrul diadermele se-ncalță
într-o sanie stricată sedentar ca mere roșii
mă prefac că sunt tot eu când de fapt uimirea vine
pe fereastră ca o floare ce nu-și admiră spirala
cum să îți explic eu ție am ieșit toți amândoi
din lichidul amniotic ce ne-a îmbătat privirea și-acum
auzim speranța într-o vânătoare surdă
doar pe note muzicale sau pe scara de incendiu
iar cobor la patru grăbit să mă uit în ochii tăi
de cerb zburator ce știe sa prepare bine supa
și să scrie multe bancuri și să-și ceară scuze des

allah

să visezi doar licurici insistent cabrio
mămăligă cu pufuleți ca-n clasa a patra
când toată armata voia să stea cu mine să-mi cânte la harpă
teoretic sunt un nimeni aruncându-mi toate lipsurile intr-o groapă
diagrama poeziei mele mariana
aș vrea să te invit la un buchet de flori de mare
al câtelea evreu la masa asta ca o ploaie cu obuze ne pierdem prin autobuze
și tu-mi zici că nu mai sunt cum mă știai
deschid cartea dau din carte mă transform iar în claxon 
deschide ochiul patru și-o să vezi și mântuirea-n punga de orez ștefane
pimp pimp pimp elaborat ca un origami
acum că știu că nu mai știu putem să ne vedem diseară la etaj
să-mi zici ce nu voiam s-aud și io să desenez ceva pe corsetul tau albastru
în timp ce topim semafoare și lingouri de-mprumut
până la adânci apasă enter și reechilibrează-te inocențiu
că azi-mâine vine-apocalipsa și te prinde în arabia saudită căutând iertare

apasă patru

înconjurat de cutii goale
în fiecare seară dorm pe moale
mănânc direct din oale
am un circ întreg înapoia minții
unde ne vedem în fiecare duminică să facem planuri
și tu să râzi și io să aduc creioanele pensulele botul de vultur
apoi mă transform în conductor tractorist ultimul miner din valea fiului
ca băiatu' de la scara cealaltă pasionat de macarale și vise ușoare
etica bate politica destinul e o chestie aproximativă
ling praf de stele și mă imaginez cimpanzeu
ar ogoare în cerul gurii număr picăturile de apă
de pe tubul de oxigen 
dacă miroase a mici e bine
inoxidabil cos un petec peste tot ce n-ai apucat să vezi
înamorat de mine însumi bat din aripa stângă doar ca să-mi dau seama
că am ajuns în jocul greșit 
mai bag câteva fise și mi se pare că toți militarii ăștia
nu știu cum mă cheamă și nici de ce i-am scos la apel
minuni peste plată dentară pentru calul legat afară 
salată cu pește de acvariu sari și te trezești în cazanul cu supă
cam la asta se reduce dacă înțelegi ridică o mână
dacă nu o să te faci tu mare și n-o să înțelegi nici atunci înțelegi
trăi-ți-ar abecedarul te aștept de vreo câțiva ani
pantera roz zi tu cum stau lucrurile
pune mâne pe telefon și apasă patru

treizecișișase

îmi aranjez papionu'
lăcuste din piramida lu' keops
femei pe care nu le-am întâlnit niciodată 
scriu bilete de dragoste și le pun într-o barcă 
și pe spatele balenei nu se afla nimic înțelegi
ca o adunare de pinguini rugându-se la dumnezeu
ținându-mi plasele tricotând viitoru'
oare cu cine să mă fac praf diseară
raiu' și alte amenințări
tertipuri cutii de plastic
o pată mare de care nu mai scapi niciodată
în ciuda reclamelor poeziilor despre nichita stănescu
care încă își pune întrebări cu capacul peste
ca o omidă cubul rubic e o invenție
dacă ai ajuns până aici ar trebui să știi că nimic
nu înseamnă nimic
am fi vrut măcar să fim în matrix
să avem de unde să fugim dar înspre ce
mă întreabă și dup-aia se împușcă în copite
cecenia e țara în care te-am văzuut prima dată 
cu coada ochiului mă strecor înăuntru
prieten cu vidu' vere
mâine dimineață mergem după miere
alune pentru crocodilii din punga cu jeleuri
jelim copii din arabia de dedesubt
elefanților nu le pasă de treaba asta

starbucks

come as you are
cash is king
the world is yours
o tobă de jazz se aude din stânga
o fetiță cu părul albastru mă caută
era nouă
perfecțiunea zâmbeşte de la masa de lângă
nu ştiam că eşti atăt de frumoasă mai bine mergem să bem ceva
şi restul?
şi restul
râsete o strângere de mână
calendarul blocat pentru următorii ani
poeziile curg la fel şi vinul
dintr-o dată ştii cine eşti
vacanțe iertări
secretul din atom
arta de a fi neîntreg
curcubeul e la noi în casă în fiecare dimineață
aici totul se poate
şi piesa asta nu se mai termină
vedem piramidele brazilia oceanul şi animale în libertatete

#

face me with courage
said fear

the narcissist

narcissism is a drunk man
screaming and breaking every object around him
an endless fight, breaking plates breaking plates breaking plates
calm and charming whenever you have some prise from him
deadly enemy otherwise
feeling abandoned as a child
keeps doing his endless fight
praising himself the other day
i know how you feel
i know how painful it is
get tired and sit for a second
cry so all the broken plates will flow
as little boats
let go it's nothing there
dance laugh drink a tea without naming the cup
see the sun
bring your joy to the world or do nothing it doesn't matter
the world is a friendly environment