chitara cântă singură eu mă mânjesc cu sânge apoi mă șterg pe print-uri vechi cu poezii
rân-ced peste piept și țip acum foc fără fum nu fi nebun o să te dezintegrezi oricum
sunt băiat mare dumnezeu mă iubește-amar chiar dacă scuip chiar dacă fug în altă parte-apar
echilibru universal te caut în tot ce-i viu am zis că nu te mai iubesc dar vorbesc mult fără să știu
sensul luminii pentru-o cârtiță cu brațe scurte mă pierd în unde ajung acolo unde
visele sunt multe faptele se fac cu ochii-nchiși ce zici ce triști oamenii ce tristă-i lumea
m-am pierdut în decursul celor ce s-au întâmplat când eram puțin plecat cu naveta spațială ce spoială
nu mai am cum să mă scuz ațipesc în autobuz mă trezește speriată conștiința lui urmuz
reconstitui ca un bou totul toate vizitele tale m-ai lăsat fără petele dar te iert
dar nu mă iert pe mine asta-i treaba că nu ți-am zis ce era adevărat ca obama schimbă banda
sau o să mori acum
sau sunt doar mori de vânt
sau sunt doar mori de vânt
marți, 10 februarie 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
empty
sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu