de fapt când îți dai seama că n-ai realizat nimic
zici nu-i nimic oricum suferința doare
fiecare cu ce n-are tu dorește-ți n-o să ai
visezi la mare dar iar ai rămas închis în casă se pare
oare pentru tine n-o mai fi nimic
te uiți sub pomul de la crăciunul trecut rămâi trăznit
cimpnzei de tot felul banane și femei
poți alege să ai totul dacă vrei
după care te trezești ești iar plin de sânge
știi cine plânge
știi cine strânge gunoiul
din inima ta de înger
unu-unu unu-doi
unu-unu unu-doi
unu-unu unu-doi
unu-unu unu-doi
căzut la pat nu mă mai regăsesc în chestii simple
tot ce scriu e dedicat chiar dacă nu se simte simte
te-ntrebi de ce scriu am un pix cu opt etaje
nu iubesc pe nimeni și nu știu ce-nseamnă
duminică, 2 noiembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
o mare
un om singur pe o insulă mănâncă înghețată la cornet un om singur pe o insulă repară un ochean defect china e tot mai aproape boabele de ore...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu