pun mâna pe bucata mea de cer
bach se trezește
strâng tare și totul se transformă într-o pătură moale
ultimii ani de viață clipesc intermitent
mă clatin și știu că doar dansul ăsta îmi aparține
îmi las aici brațele și ochii
șase nopți
orfeu râde eu nu știu de ce am venit pe pământ
piramidele primul om pe lună
prima fetiță știind drumul către mine
primul hoț ce pleacă cu bijuteriile banii și amintirile
mele
grădina de maci perna mea mare și albastră
vineri, 18 iulie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
cu fiecare zi pașii lor făcuți înapoi cuceresc lumea
-
trec tare peste beznă și fum ceața asta - îi zice acasă copii cu o singură mână bat mingea pe un teren invizibil se mai rănește câte unul,...
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
leneșii ajung departe
cu fiecare zi pașii lor făcuți înapoi cuceresc lumea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu