sper să nu vină ziua aia-n care să nu ți-l mai pot trimite pe Dvorak
Serenade in E major Op.22-Mov.2/5
am scris despre mulți oameni, e adevărat
zilele au trecut una după cealaltă rânduite frumos
cu tot cu fericirile sau nefericirile mele
acum ești aici
nuanțe verzi și albastre mă îmbată după masa
știu că pricepi
câinele latră de patru ori
vindem mobila și ne mutăm sub un pod
acolo spunem că e acasă
doamne-doamne a scos iarna din program
special pentru noi
așa că avem doar vreme frumoasă
iar tu gângurești așa cum știu că ți-ai dori
și nimic nu mai pare greu
eu vin murdar o dată la câteva zile - tu nu mă cerți
alteori vii cu mine - luăm mlaștinile la rând știind că nu ni se poate întâmpla nimic rău
mâncare găsim de fiecare dată
și apă
iar ochii tăi atât de frumoși dau zilelor mele o aură mereu nouă
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
empty
sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu