e dimineaţă am în cap un pick-up
şi fani nervoşi ai nimănui îmi strigă big up
ăsta nu-i hip-hop
am o poveste pe câteva pagini
te uiţi la mine nu mai stau pe margini
am haine scurte şi mă macin cu-ochii ăștia goi
nu mai cunosc pe nimeni și oraşu-i palid
nimic din tot ce scriu nu-i valid
şerpii își caută rost
inimi de post - doi paşi în faţă
aş vrea să ne vedem la ora opt şi fiecare sinucis e-n viaţă
ne-nchidem răi în peșteră și aşteptăm
văd umbre zgomote surde la etaj
aș vrea să urc
mai stau puțin și iar aud bătăi în tot ce am și uit
același număr și iar vine noaptea
bordurile sunt pline de femei
eu nu exist și totu-i mai ușor
o cramă veche te trezești și mâine de la capăt ca un zeu
am cam glumit citește printre rânduri
o piramidă veche făcută scânduri
luni, 3 iunie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
houghton
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu