cerul.cizmele.iată lumea în care ne-am născut
dornici.vii.buni.de.nimic.
un clopot îmi cântă în locul unde voi aveți altceva
frici de peste tot
uniți-vă
floarea asta ne va cunoaște mâine
sângele. plantația unde aș fi cunoscut-o pe ea
tânără și lipsită de frici
apa rece. pietrele. pânzele ei
am poezia iar asta-mi dă voie să fiu un nemernic
apoi să mă trezesc pentru a mă-ntoarce acolo unde nu numai eu
anapoda
trandafirii aliniați lângă farfurii sau pe scaune
probabil n-o să te mai văd niciodată
dar rămâi cu mărgelele tale/ sunt mai sincere decât
pot fi eu
luni, 24 iunie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
houghton
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu