Pagini

luni, 24 iunie 2013

marc

cerul.cizmele.iată lumea în care ne-am născut
dornici.vii.buni.de.nimic.
un clopot îmi cântă în locul unde voi aveți altceva
frici de peste tot
uniți-vă
floarea asta ne va cunoaște mâine
sângele. plantația unde aș fi cunoscut-o pe ea
tânără și lipsită de frici
apa rece. pietrele. pânzele ei

am poezia iar asta-mi dă voie să fiu un nemernic
apoi să mă trezesc pentru a mă-ntoarce acolo unde nu numai eu
anapoda
trandafirii aliniați lângă farfurii sau pe scaune
probabil n-o să te mai văd niciodată
dar rămâi cu mărgelele tale/ sunt mai sincere decât
pot fi eu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...