a murit cici
săraca
a murit de tot, de-o dată
șade lată peste scânduri
plâng părinții ziua, noaptea
oare când se mai întoarce
a murit cici, săraca
uite-a fost și-acuma nu-i
aș mai scrie-o poezie. dă-mi o brichetă, un cui
unde nu-i iubire, pui
unde îi, mai pui și-acolo
marco polo, marco polo
îmi place gina pistol o
visez marțea și joia
cici plânge din mormânt
când sunt eu parcă nu sunt
e o umbră-n toate astea
ziua, noaptea, ziua, noaptea
caut final și n-am și n-are
nimeni să mă împrumute
scriu pe loc pentru bipede, fete mute, surde, curte
le fac tuturor o dată
și le duc unde răsare
a murit cici, săraca
și se scaldă-acum în soare
the end
uneori mă impulsionezi
RăspundețiȘtergere