ăsta nu e un cover după hotel california
nimeni nu e de vină pentru ce-am să spun de data asta
îmi trag plapuma cu pisici peste faţă
nu sunt trist
dar nimeni n-o să mă creadă pe cuvânt
nimeni în afară de tine
am picioarele reci
o să-mi iau o pereche de şosete după ce termin poezia asta
şi-am să mă gândesc că mi le dai tu
nu sunt trist
e exact momentul ăla când îţi dai seama
că mai există o melodie care seamănă perfect cu
nothing compares to you
chiar dacă
nothing compares to you
mi-e bine
dar ce mai contează
tot nu mă va crede nimeni
jur pe un avion din hârtie
deşi am uitat să-i fac vârful
zboară şi fără vârf
i-am făcut frâne la aripa din stânga
și la cealaltă aripă deşi ştiam
că va fi bine
dana banu o să zică iar uau
nu râde, ilinca
o să zică
că dacă nu am să-i fur florile
sigur are câteva
nu râde
curajul a fost mereu o calitate a mea
doar că n-a fost nevoie să fiu curajos
în tot timpul care-a trecut
da
e că atunci
unde e? aici? aici?
prostule! prostule!
ştiam c-ai să desenezi ceva după asta
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
cu fiecare zi pașii lor făcuți înapoi cuceresc lumea
-
trec tare peste beznă și fum ceața asta - îi zice acasă copii cu o singură mână bat mingea pe un teren invizibil se mai rănește câte unul,...
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
leneșii ajung departe
cu fiecare zi pașii lor făcuți înapoi cuceresc lumea
:) recomfortant de haotic..
RăspundețiȘtergere