se-nvârt stelele precum sirenele în marea mânecii
se dau de-a dura harababura asta trebuie să aibă un capăt
îl căutam conştiincioşi monoclul caută şi el o dată cu noi
patru ţigănci se rotesc în cercuri perfecte
datorită unui compas pe care numai ele şi eu îl putem vedea
aşa că iau două andrele le pun sub pernă
a doua zi am oaspeţi patru vizitii de vârstă mijlocie vor să-mi spună ceva
nu le deschid închid ochii spun o rugăciune
salcâmul prietenul omului
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
-
cleștii mei de pasăre prind apusul obosit și îl pun în brațele omului omul mângâie soarele ca pe o pisică caldă, nou venită au locuit aici ...
perle sub pernă
trec tare peste beznă și fum ceața asta - îi zice acasă copii cu o singură mână bat mingea pe un teren invizibil se mai rănește câte unul,...
si am taiat salcamii
RăspundețiȘtergeresi eu inflorit salcamii
Nu dormi?
Ștergere