untitled

te caut într-o înregistrare din târgoviște douămii doișpe
nu citești îți iei premiul ca și cum ai fi eu 
și fugi repede la loc jignită aproape
știi că poezia ți-a dat deja toate premiile ei frumoase, calme
hidoase
îmi închipui că mă așez acolo la masă fără niciun text pregătit 
și încep să spun 
nu mă așteptam să ne găsim aici atât de sus și de departe
fiecare cu lumea lui înăntrul căruia celălalt
nu mai are ce căuta
m-ai ajuta dacă ai plânge puțin 
da' nu cum plângi tu de obicei, să nu te mai poată opri nimeni
asta ar da momentului puțină glorie
o pudră albă și dulce peste desertul învingătorilor
mi se-noadă stiloul și nu mai știu ce să scriu înțelegi
ai putea să-mi iei tu mâna în mâna ta și apăsând împreună
să scrijelim ceva frumos iar degetele mele să se schimbe-ntr-un fluture 
te iubesc, zice călugărul, dar sunetul lui se oprește într-un clopot galben
apărut ca prin minune în fața ta
spune-i încă o dată o să fie bine de data asta
dar călugărul se încolăcește în sine 
devenind foarte
foarte 
mic

am putea

ziua nu întârzie niciodată
noaptea nu întârzie niciodată 
stiloul nu
dumnezeu îl iubește pe om 
omul nu știe să iubească 

cărbunii ne salvează și iarna asta
mâncare pentru fiecare dintre apostoli 
îmi pun mâinile împreună și mă rog
îți pui mâinile împreună și te rogi 
apă și pâine