între clape de pian aduse direct din polonia
şi o mână de lăutari încercând să-mi spună ce e bine şi ce nu e bine pe lume
(lumea asta a noastră - ţine să sublinieze cel din stânga)
pricepusem că plouă
pricepusem că de o săptămână plouă
cum n-a mai plouat vreodată în oraşul ăsta
că toţi vom fi mai ușori
nu pot împărţi chestia asta cu nimeni
spuse micul prinţ înfundând cutia cea nouă
în buzunarele sale fără seamă
şi păşind mai departe
Se afișează postările cu eticheta ciorna. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ciorna. Afișați toate postările
vineri, 18 mai 2012
luni, 14 mai 2012
ciorna a.
mă uit în mine
un clovn din rândul patru
vrea să se arunce de undeva dinăuntru
tot înăuntru
singura lui dorinţă ultima lui dorinţă
ar vrea să aibă curajul
îşi închipuie, se balansează din ce în ce mai repede
dar ceva îl ţine acolo
nu pot să strig, nu pot să-l prind cu mâinile
de ce trebuie să văd
să aud şi să ştiu ceea ce ei uita noapte de noapte
punând capul pe pernă
şoaptele sinucigaşului alunecă înăuntru
pe puntea asta murdară îmi pare că aud bătând
un picior de lemn
mă gândesc că e ceasul vechi din camera cu numărul doi
o cruce ruptă în colţuri un ţipăt de femeie rămasă singură
închid ochii şi din păcate văd şi mai clar
un clovn din rândul patru se cearta cu mine
fiind sigur că balansul lui
nu mă priveşte
zice detest măslinele şi totuşi mănânc un kilogram
în fiecare zi de luni
ca o pedeapsă
aş vrea să vărs tot dar măslinele se pun invers
dându-mi de înţeles că le e bine
s-au adunat câteva kilograme
se hlizesc aşteptând să mă umplu de crăpături
iar ele să iasă afară
fiecare cu câte-un os în gură
bucurându-se de victorie
un clovn din rândul patru
vrea să se arunce de undeva dinăuntru
tot înăuntru
singura lui dorinţă ultima lui dorinţă
ar vrea să aibă curajul
îşi închipuie, se balansează din ce în ce mai repede
dar ceva îl ţine acolo
nu pot să strig, nu pot să-l prind cu mâinile
punând capul pe pernă
şoaptele sinucigaşului alunecă înăuntru
pe puntea asta murdară îmi pare că aud bătând
un picior de lemn
mă gândesc că e ceasul vechi din camera cu numărul doi
o cruce ruptă în colţuri un ţipăt de femeie rămasă singură
închid ochii şi din păcate văd şi mai clar
un clovn din rândul patru se cearta cu mine
fiind sigur că balansul lui
nu mă priveşte
zice detest măslinele şi totuşi mănânc un kilogram
în fiecare zi de luni
ca o pedeapsă
aş vrea să vărs tot dar măslinele se pun invers
dându-mi de înţeles că le e bine
s-au adunat câteva kilograme
se hlizesc aşteptând să mă umplu de crăpături
iar ele să iasă afară
fiecare cu câte-un os în gură
bucurându-se de victorie
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
#
pe marginea lacului din capul meu stau două rațe de casă au nume și îndatoriri locul lor de care să aibă grijă sâmbăta ies pe câmp și vân...