Burundi

yayayaya
ochii care nu se văd să-și pună monoclu 
când pe-un ochi când pe-un ochi
acasă la tata stropim morții cu votcă 
că io nu beau votcă 
stropim florile cu parfum 
că io nu beau votcă 
preaslăvim lumea bogaților stăm nespălați
asta aș vrea să rămână 
dacă nu cumva e adevărată apocalipsa
hop într-o scară de bloc te găsește sfârșitul și n-ai biscuiții la tine
dacă vrei ne prefacem că e și ramona cu tine și trageți din ceva verde râzând 
îți zice iar că a ei e altfel decât a ta și tu te sperii 
mori rimând troleu' cu antreu'
ai vrea să fii tu însuți măcar două secunde
cain și fra-su mestecă marmură și căpșuni și regrete și ultima scândură a corabiei
și gata

doi zece

toată lumea știe că-n românia viața e greu ca un taler pe tâmpla lui iisus
nu-ți mai fă poze cu sfinții minciuna are picioare scurte dă pantofii jos când intri la mine-n minte
las-o-așa cain seamănă căpșuni și plânge îl roade singurătatea nu se poate sinucide nu se poate întâlni cu dumnezeu 
îți dai seama ce blestem ordinar usturoi ustură neființa mă repet ca un blitz în ziua nunții 
ține-mă de pâine ridică-te statuie beijing cumpănă caras severin iubește-mă ca pe mă-ta murgul iubirii 
capete de coșciug dă-mi niște cuie și te las aici râzând că oricum ce mai contează o secundă-n plus 
sau în minus nu

24.12.2013

sfârșesc și încep anii foarte bine
în rest o dau în 
baruri 
tipul festiv mereu cu pâinile la vedere ochii mari 
să petrecem pe muzica mea
aici acum

când se lasă lumina și crocodilii se întorc din nou 
acasă
mimul plânge știind că e ultimul din breasla sa 
viorile râd de el 
pereții se apropie din ce în ce 
mai mult
tavanul e cain
peste umerii căruia nu mai poate așterne nimic