Pagini

marți, 5 noiembrie 2024

o planetă ciudată

sunt pe o planetă ciudată
unde soarele nu-i soare
unde apa nu e apă
unde ochii nu sunt ochi
unde rochiile se rup
unde nu știu să ascult
unde pierdem toți pe rând

caut o dimineață în care cineva mă ia de mână
și mergem prin burți de pește, cântând
o poiană
nicio plecare
bună dimineața
sunt eu, așteptarea
asta e ultima mea zi

raport
reduc viteza
las vâslele
mă uit înainte
zâmbetul meu cuprinde marea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...