vine viața peste oameni ca o lună ca o palmă ca o poamă pe sub palme
doamne-doamne se tot roagă la un cerber plânge tare
e copil e singur și va inventa o lume de pe o zi pe alta
cu inima cu dalta doar din piese mici de ape și de clape lume-ulm
și tot din singurătate face florile grădina tropicele mici pe care
le amestecăm să ne priceapă nimeni să ne scrie bine
și noi singuri ca și el ne-ncuiem într-un castel
unde doar viorile mai pot unde fructe și compot unde facem iar complot
carnavale carnavale
oare cine ești
discontinuu rar apatic
mitraliera urme var
sunt numai ceea ce par
așa că scriu în după-amieze povești mai bune în care să intru
pe la uși urșii golul
bolul holul
camerele în pătrate de șah
pe pielea ta atât de nouă
mâinile-n orașele mari
în piețe plouă
dacă ai avea doar două inimi le-am iubi pe amândouă iar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu