sunt la gară
voi lua trenul
o să fac o poartă în cer
trec prin ea sunete
cineva nu își mai amintește nimic
legenda spune
o lebădă părăsește
casa
casele se lipesc unele de altele
își țin de cald
o, cum își țin de cald casele
orașul e un animal
orele sunt gălăgioase și lungi
blândețea e cel mai scump material de lucru
aici facem respirații
aici ne întâlnim
vedem bolta și intrăm cu capetele înăuntru
acolo e cald
avem răbdare
și bem fără să ne pierdem
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu