te-am pus într-o poezică cu baloane de săpun
cu foi de alun
cu ploi și umbrele
cu haine largi
cu mine mic
cu timp și curaj la colțuri
te-am pus la masă
am numărat petale
halte pălării
șine surori
aceasta este o distanță
aici râde omul când e sincer
aici o amintire
aici mă ascund
urșii mă știu după miros
și eu pe ei
aici a fost o lipsă
aici e vânătorul convertit în om
aici o stea cazută-n somn
această după amiază a început acum patru săptămâni și va dura încă patru
rumoare
riduri
răvaș
repede
rupe ritmul râul care curge în liniștea lui înțelegând că va avea un prieten care va merge cu el în fiecare zi la cules de flori și fructe într-o pădure mică ce știe limba păsărilor și a râurilor fără seama
a viselor și a statuilor ce nu știu de frică
a viespilor și a vulpilor cu ochelari
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu