#

e atât de periculos să nu ne urmăm

pe noi înșine

când e atât de clar

când cântă cocoșii și mierlele

când corpul doare și furia bubie iar și iar

 

un petec de iarbă

un polonic cu oxigen

o pisică

apă rece

sunt atât de puține lucruri care nu contează

dar mergem unde e noapte

unde e nimic și ne mestecă

unde e disperare 

unde cerșesim

avem nevoie să desenăm cu creta în jurul mormintelor

să scriem: aici e cineva care simte

uite-te la mine

avem nevoie să dăm târcoale locului

poate totuși apare cineva

și să învățăm o lecție pentru anul următor ăstuia