vineri, 30 septembrie 2022

sleepless nights III

se făcea că eram la un festival
i can't do without you, i can't do without yooo-ooo-uu
sute de oameni dansau, fiecare pentru el
toți cu ochii închiși
am căutat să fac o fotografie unuia
dar totul era șters
nefermecat
viața e când scriu asta
când citești asta
asta
uite-o
acum e altceva
altceva
acum
nu poți s-o prinzi
dar tu poți să o vezi
când uiți
e pierderea ta
când ești în dans
pricepi
uite-o
acum e

sleepless nights II

am un carnet în care scriu tot
fiecare seară în fum și corpuri care luminează de undeva de sus
o discuție pe care n-o înțeleg, dar îmi place
un melc care nu vrea să ajungă acasă pentru că știe
că are tot timpul

îl deschid uneori
mă uit la ilustrații
we re gonna be here tomorrow
seeing the ocean inside my belly
we re going numb

cine ține cu noi
cine face o fotografie în care să intre tot
dintotdeauna
ar fi o fotografie mișto
pe care-aș ține-o cumva cu mine

parcul ăsta e gol
poemul ăsta are versuri scurte
mâinile astea au reușit mai mult decât le era dat

dacă te-ai născut aici
dacă te uiți la toate momentele din ultimii tăi 20 de ani
în ansamblu
o să fie o mare petrecere
nimeni nu-ți spune asta la timp, nu?
și așa mai departe
și așa mai departe

sunt un con cu
un cuib ascuns
un cerc cu o deschizătură mică-mică pentru săruturi
suntem totuna
toți știu asta

sleepless nights

voiam o viață făcută dintr-un șir
neîntrerupt de petreceri
ca-n all these sleepless nights
dup-aia am realizat că muzica tehno m-ar obosi
că în câteva zile aș știi tot și pe toți pe de rost
că n-ar părea nimic ușor
n-aș avea o telecomandă pentru timiditate și răbdare
pentru faimă pentru libertate
cu care să prind fluturi și vorbe mari
kilometrice

cristi, tu ești ca vulpea care n-ajunge la struguri
știu o vulpe care ajunge
are picioare de pisică
și nu mănâncă nimic din carne
dansează
are mai multe cozi
și nu răspunde decât la numele ei

au fost o dată ca niciodată
tu și ea
dar n-ai știut să fii grijuliu, atent
să faci ceea ce e greu de făcut
să uiți de tine o vreme
să lași loc în camere și pentru altcineva

ce cauți aici
ce cauți tu aici
am un pistol de 9mm care trage cu apă vie
scriu un scenariu pe care îl voi duce la capăt
mișcări de cameră în cercuri
culori
multă muzică

am un cântar care vede bine oamenii
port 49 la picior
am o portocală-n josul pieptului
care bate și se rotește pe o sferă necunoscută

miercuri, 28 septembrie 2022

dinainte scris

totul e predestinat
dinainte scris
da' tot trebuie să mergi pe platou să-ți faci treaba
să dai tot ca și cum chiar înseamnă ceva
să privești în ochi
să te lași să-ți fie foarte frică
să fugi din apartamentul de la etajul trei cu caii și george și tot praful din lume

nu știu dacă ține cineva scorul
dar chiar și-așa
ne-am pregătit toată viața pentru viața asta
mestec până la ultima literă
dorm tot somnul o dată
salvez din întâmplare și chem toți servitorii
totul e predestinat
dinainte scris
da' tot trebuie să mergi pe platou să-ți faci treaba
să dai tot ca și cum chiar înseamnă ceva

own summer

pun deftones around the fur
și merg în bucătărie să mănânc o înghețată
e ora patru
asta e libertatea
în mintea mea aleargă un cal liber care nu are mamă nu are tată
un magician care demonstrează fără să ceară niciun ban

am un greier în călcâi nu vrea răul nimănui
bea dar nu se îmbată
visează dar nu pierde legătura cu mine

na na naum

mă simt singur
scriu lucian pintilie pe google
poate găsesc o sclipire de geniu
ceva care să-mi arate
că există măreție și aici
și-n oasele astea
că naum e repetabil
dacă ai bine grijă de pisici și flori și curți cât vezi cu ochii
șerpii vor veni la mine
vor vrea să ne împrietenim
dar eu nu și nu
cu gândul în altă parte
cu șireturile desfăcute
și laptele dând în foc
toată bucătăria e scrum văd doar gâște și
obiecte mici de piele în care să ne ascundem
și eu și ele
să stăm acolo până ne strigă cineva

o piesă

ajută-mă am și io o piesă
despre oameni și dragoste împărtășită
despre mine la poduri
climax
o baie plină
o fantomă care trece prin fiecare dintre noi
caută să ne spună ceva

ajută-mă
cineva trebuie să priceapă
timpul se zbate doar la mine-n ceas
nu-l las să plece

nu se poate termina înainte de asta
așa scrie-n cărți

ozene

de data asta n-o să mă mai oprească nimeni
nu știu dacă e păcat sau ce e
dar sunt cu tine de data asta

dup-aia
nu simt
el confuz și ea tristă 
îi cade părul

fast forward
suntem mai mulți pe terra
uităm fiecare sperietură în parte
și din fiecare plânset crește câte-un arbore

tu de ce

tu de ce nu suni
tu de ce nu mă suni
îți dau eu un telefon și minute și vorbele toate
și te las să spui tot

dar el nu și nu și nu
făcea o baie-ntr-o cadă mare de oameni bogați
adică exact ceea ce nu era el
și se visa mike tyson
icre ixuri creioane și tras de păr
păi, bă, tu ce credeai?

cine pune-ntrebările
și cine lovește primul
peste zece ani n-o să mai conteze

el

cristache
tristache
tot aia
e vară și are tot sensul
zi ceva deștept și fă-mă să plâng
ovații dorința e ceea ce mă face să mă simt defect
rotițe rotițe

cine ține ritmul

cine ține ritmul
cine stă să plouă
cine curăță toți morții
nu știe nimeni să spună
doi idioți pun ceva într-un covor în flăcări
se face dimineață
n-am ceas dar se vede frica și-n bătrâni și-n cei care cred că vor schimba lumea
cine bate-n peretele ăsta
cine mai are ceva de ascuns
schimbi apartamente, asta e mult mai ușor
cine sunt eu să spun toate astea
un nimeni ca tine rupt în bucăți ca un biscuit
nici junkiștii nu mai caută
s-au prins
acum ce ne facem
cum simulăm că nu ne pasă și că avem alt plan

naresens

una scrie și acuză
unul scrie și acuză
numeri pe degete singurul nebun genial
ia un elicopter și dă-i în alte povești
n-ai ce căuta aici nimeni nu vrea să priceapă
doare și cu cât arăți mai bine se mai mărește un pic hăul
nimeni să te repare nimeni să-ți culeagă ce e de cules
să șteargă ce mai e de șters
hai să mâncăm
cu sos și sol cu rest cu tot ce nu ne face bine
fierbem cu gândul la bani dar banii nu visează oameni
sunt o broască prinsă-n loc de pește din greșeală
îmi pare rău ca india
cad pene din mine și nu mă mai interesează să văd de sus
în fond pe cine

luni, 26 septembrie 2022

capitol. sincer

andrei

andrei se strâmba mereu în poze
era felul lui de a ieși din turmă
sau poate doar se simțea incomod
sau nu vedea sensul
oricum
loialitatea lui era destul de mare
poate pentru că tatăl
poate pentru că și el se simțea un pic picat din stele
sau poate că pur și simplu asta era calitatea lui

am mers cu el cu autobuzul
mă gândeam, uau, se poate face și asta
a doua zi mergea la muncă
și pleca când lucrurile erau prea mult pentru el
iar asta e mișto

nu știu cum s-au întâmplat toate astea atât de frumos
unele lucruri pur și simplu se-ntâmplă
nu-nțelegea el tot dar nici nu era nevoie
acum îmi dau seama cât de ușor era totul
cât de simplu
cât de clar

viața merge mai departe
un contor se-nvârte cum vrea el
țările se schimbă
dar multe lucruri rămân la fel



antonia

pe antonia am întrebat-o dacă nu iese la un suc
mi-a zis că da
n-am negociat și n-am explicat nimic
ei mai bătuseră străzile astea
pe drum ne-am întâlnit cu prietenii ei și
de-acolo totul a fost mai ușor

ce bine că universul le face cum vrea el
nu cum vreau eu
ce bine

zice că s-a mai gândit la mine de-alungul timpului

data viitoare când o să fie greu
o să-mi amintesc asta
și-o să zâmbesc un pic


diana

diana a fost la mânăstire
știa ea de ce
vorbea puțin despre asta
în fond ce era de zis
dar ne uitam și la fightclub
mamă, ce tare, uau
uite
se pregătea un festival în zonă
cu trupe și corturi și
era bine



vik

vik era tăcut
foarte tăcut
și emotiv
la un moment dat fratele lui a zis că
a zis ceva dar n-am înțeles
știa el mai bine

ce bine
că la mine-n cap nu era chiar liniște




fata din bar

după ce-am plecat din bar și am ajuns la tibi acasă
când mă spărgeam în figuri cu fata din bar
fata din bar zice: nu credeai că sunt așa, nu?
nu credeai că sunt în stare să port o conversație
sau o conversație interesantă
nu, ăă.. nu, da... ăă.. scuze



ra

se simțea ca acasă
mai fusese-n dormitorul ăla
totuși era rezervată

îmbrăcată frumos
cumva strălucitoare
am observat-o, îți dai seama
dar, ca de-obicei, eram în personaj
n-am zis nimic
nu că n-am vrut, n-am putut

după mai multă vreme a zis că revine-n țară și nu știu ce
am vorbit noi de câteva ori la telefon
mi-a zis ce-o mai supără
și, mă rog, că se-ntoarce și
dacă cumva vreau
am zis că nu
dup-aia că da
nu ne-a prea ieșit
dup-aia mi-a părut rău
scuze cred că
n-am vrut să te simți nașpa
am făcut și io ce-am putut


monica

pe monica de fapt o chema cristina
am fost șocat când am auzit
că bunica ei îi zicea monica
c-așa-i plăcea ei
așa-i ziceam și noi, toți
dar că de fapt o cheamă cristina
ce?
what the fuck?
cum?
m-am simțit mințit dar mi-a trecut repede
monica avea degete mici și frumoase
și pui de pisică
și ne îmbrățișa mereu când ne despărțeam
că.. e despre energie și chestii
nu-nțelegeam noi da' se simțea bine

după
într-o zi
ne-a zis că ea o să plece din țară
o să vadă lumea
am cam râs toți de la masă
sigur s-a supărat
m-am tot întrebat dup-aia dacă s-a simțit neînțeleasă
îmi pare sincer rău
plus că a și plecat, exact cum zisese
și ne-am prins noi dup-aia

recent am văzut niște poze cu monica și mama ei
nici nu știam că are mamă
pen că când mergeam noi la ea să facem cartofi prăjiți
și să vedem filme mișto
nu era niciodată niciun adult acolo

într-o seară mi-a zis să ne vedem
era tristă
mi-a povestit
am ascultat-o
m-am simțit foarte special
foarte special
că dintre toți m-a sunat pe mine
deși mai avea și alți prieteni



tibi

de tibi mi-a plăcut mult
era mai mare
mult mai cool decât ceilalți
aveam nevoie de asta
îi povesteam multe
mă asculta
nu știu cât îl interesa
dar era atent

într-un an de ziua mea
eram plecat din oraș
îl sun zic
te-am sunat să-mi zici la mulți ani
face pfuaa..scuze..la mulți aaani
era pe bune
uitase
se mai întâmplă

într-o seară mi-a zis că îl supără tare niște chestii de care habar n-am
am încercat să îi arăt că îl înțelegem și
să-i povestesc lucruri
a început să sforăie
măcar a adormit
după n-a mai zis nimic despre asta

la un revelion au făcut niște chestii nașpa
nu mie
am trecut cumva cu vederea
dup-aia într-o seară am ieșit cu ei și cu încă o fată
cu care clar nu-mi mersese șmecheria
și, cu mine de față
tibi a ieșit să se pupe cu asta pe-un zid
mi-a zis cineva
m-am supărat și de-atunci nu l-am mai văzut


i

cu i am stat la un ceai într-o piață
era noapte și liniște
era bine și pentru mine și pentru ea
mi-a zis că a avut un iubit dar sunt într-o pauză
m-am simțit mega trădat
m-am speriat
dacă nu e pe bune?
dacă nu-nsemn nimic?
cam fraier

dup-aia am cam dat-o io in bară
scuze
îm pare rău
te rog iartă-mă



an

am vrut să-i fac o poză dar și-a acoperit fața cu mâinile
avea un pulover mov mișto
cu ochiuri mari
și păr frumos

mi-a zis ceva că ei îi e greu
că a trecut ea prin multe
după ne-am revăzut și nu m-a prea băgat în seamă
mi-a părut atât de rău
am fost atât de supărat



oana

oana mi-a făcut poze
și-am stat într-un fast food până dimineața
unde s-a și demacheat
nu m-am gândit s-o chem la mine
am stat acolo
am și filmat ceva de dimineață
a fost mișto
a înțeles ce voiam să fac
deși n-a mai ieșit filmul

a avut multe probleme cu cineva
care era cu cineva
care era cineva
care mi-a zis niște chestii nașpa într-o noapte
când se credea superstar

dup-aia cineva mi-ar fi zis că oana ar fi vorbit urât despre mine
nu mi-a păsat de asta
dar ea mă tot bănuia de niște chestii
care nu s-au întâmplat niciodată
am înțeles și asta
dar după câteva repetiții
mi s-a părut nedrept
și-am plecat
dar e mișto oana



andrei

andrei mi-a povestit într-o seară după ce ne-a plimbat un pic
că a încercat să moară dar au venit ai lui
și că dacă nu veneau, nu știe
am încercat să par cool i-am zis
nu pleci când vrei tu
și uite
mie nu tre să-mi demonstrezi nimic
că nu ne futem
și e ok
și dacă vrei putem să fim prieteni

data viitoare mi-a zis că vorbesc prea mult
ceea ce așa e
dup-aia ne-am mai auzit la telefon
dup-aia a fost evaziv

dup-aia m-a sunat patricia să-mi zică că a scris o scrisoare
și că dacă știu unde e
și plângea
am căutat disperat niște poze cu blocul lui
că nu știam adresa
până la urmă a ajuns cineva la el

ne-am speriat toți
înțeleg acum că-i e foarte greu
da-mi și vine să-l bat
dar înțeleg
și-aș vrea să mă lase să-l ajut
adică măcar să stăm prin parcuri
să vorbim chestii
și să-ncerc să ascult mai atent



mihaela

mihaela mi-a scris chestii drăguțe pe ghips
mi-a arătat bucureștiu ridicându-mă de urechi (parcă)
și a venit cu mine la carnaval
a dansat cu mine
m-am simțit foarte special


șerban

șerban e un puști mișto
e extrem de sincer
e un fel de model pentru mine
dar n-are cum să mă creadă dacă-i zic asta


de-aia

de-aia nu-ți faci prieteni
tu cristi
că te-ai simțit trădat de câteva ori
dar n-are nimeni timp și răbdare să trădeze
să rănească
a fost să fie cum a fost să fie
mai încearcă o dată


sub apă

greta și-a făcut o fotografie cu un ursuleț
zicea că băiatul ei e la meci
altă dată și-a făcut o fotografie în niște ciorapi roșii
era frumoasă
nu știa ce era cu ea se întâmplaseră multe dar eu o vedeam frumoasă
sunt departe țările îndepărtate
și cine să priceapă
și cui să-i vină să plângă când spune adevărul

așa se pleacă
pe vârfuri
să n-audă cei ce strică
cei ce distrug

se aude o melodie frumoasă de dincolo de câmp
și când mă simt neliniștit..


roxana

roxana mi-a zis
am plâns după ce ai plecat, știi?

poți să rămâi, dar doar dacă mănânci
mie mi-a fost rușine să-i mănânc mâncarea
am plecat

mi-a promis că-mi aduce o haină frumoasă din japonia

un fel de viața de apoi

toți toate tre' să avem ceva de spus la final
fie că
sau că
pe străzi
prin ganguri
prin baruri
la cineva acasă
la mine acasă
la diana acasă
la popa acasă
fie că
sau
deși și ei
e mai ușor să nu recunoști
să te dai sfânt
să pretinzi că știi

toți trebuie să avem ceva de zis la capăt
despre noi
despre planurile care nu ne-au inclus
bandcamp myspace
sold out-uri pe bune nu din alea simulate la marketing
flori țipete
despre când eram mari și puternici și gradenele vibrau
la imaginea noastră
despre când am fost buni cu noi
înțelegi ideea

așa că facem toate astea și peste
fotografiem
gravăm
promitem
scriem cărți răvașe

că cine știe
dacă nu există momentul ăsta la final
și avem nevoie de dovezi
măcar pentru noi
că n-am trăit degeaba
că n-au înflorit degeaba copacii ăștia
și-așa mai departe

dar și dacă există
îți dai seama
toți acolo și ovații și mulțumiri
uau
nu pot să cred
propriul meu show mtv
sau ceva 

la turcu'

în vara aia în care băgam la loto
îmi mâncam unghiile și făceam pe ușierul pentru tot felul de animale
te-am văzut vis a vis la turcu'
bând și mâncând ulei și chestii ușoare
n-ai zis nimic deși ai fi vrut
m-am așezat undeva acolo ai zis
hai lasă, zici și tu ce poți și după scrii și-o poezie despre asta
jucăm o tablă mâncăm o salată de melci 
și dup-aia mai vezi tu ce faci

ai toate șansele

nu ne trage nimeni la răspundere
avem toate șansele
suntem liberi
putem face orice oriunde
e greu de cuprins ideea asta
și totuși
mai avem și bani și-o pernă moale unde să ne odihnim oasele
unii au prieteni pe bune
familii
pick-up și discuri
poduri și acoperișuri de unde se vede cine suntem

goes back offline II

viața mea se întâmpla joia
dar și-n rest
cu incursiuni pe care le controlam perfect
sau așa credeam eu cu capul în borcanul cu smântână
eliberam cerbi cerberi
elaboram ecuații
eram ceva rar
sunt ceva rar
totul era aranjat perfect
ce ți-a trebuit ție să și să
nu poate condamna nimeni
fugim ca să fim nimeni în altă parte
să cântăm la chitară
să numărăm păsările
asta e
destinul nostru e ăsta și nu altul
dar deseară când doarme toată lumea o să ies la tăietura aia de străzi
unde e un telefon și niște lumină și-o să țes altceva
pentru cei ca mine
o poveste mai mare, mai plină
un super super erou
căreia-i bate la ușă nu știu cine pentru că e un programator marfă
și-i zice
avem ceva pentru tine
în timp ce poartă pe cap o pereche de urechi de iepure
iau pastila albastră
sau roșie sau albastră mereu le-ncurc
și merg la petrecerea aia ca să văd ce urmează

goes back offline

despre discuțiile pe net nu e nimic de zis
ce să scrii despre doliu
și iluzie și copii care nu știu ce e cu ei
scuze
sunt furios, atâta tot
știm toți că n-a fost doar asta
e ca și cum te-ai așeza pe-o haină moale pe care nu
ți-o trage nimeni de sub cap
e ciudat să cunoști atât de mulți oameni

în timp ce-ți spun toate astea
cineva filmează filmul ăsta
da-i tremură mâinile de plânset
și dup-aia de la cât râde
știi
cumva am avut grijă unii de alții
chiar dac-ai mers la mare cu altcineva

un ceai
o promisiune
ce frumos e orașul ăsta ca o evadare
vama veche e pentru fraieri
sunt doar invidios
invidi
și nu iese invidia din piele

sub un cearșaf alb
eu și unu doi trei patru cinci șase șapte opt nouă zece unspreze
alți oameni
și
ă
stai liniștit
nu trebuie să explici

e timp
mai e viață-n venele mele
pentru amândoi
ești la fel ca toți ceilalți
asta e bine

orice

sunt anumite chestii pe care
n-ai cum să le mai înțelegi
orice-ai face
tumbe acatiste triste
rugăminți întâlniri cu ceai și
d-ăla de se ia la răceală
reîntâlniri mesaje masaje
editări reeditări spectacole
dă-mi un sfat care chiar să meargă
să pornesc hardughia asta și să plecăm din când

spre america

cine sună mă întreb
în timp ce
când trebuie
nimeni nu sună
oricât te-ai ruga la antenele din oraș
la operatori 
la mama 
la mama dracului
la mama mare la
zeul telepatic al telepatiei prin semne

dar lasă
e un timp pentru toate
și pentru trenul întrerupt
și pentru poteca asta
toți merg la aeroport dar nimeni nu mai pleacă spre america
deși au fișicuri de dolărei în buzunarele gecilor lor
din târg
pe care scrie AMERICANO
e, cu asta să rămână
cu gecile cu amintirea
cu părinții mândrii și vecinii zicând
ăsta e ăla care-a plecat în america
s-a făcut de râs acolo
a cules resturile ălora și-acum
se face de râs și aici
bine, asta pe la spate că-n față
doar zâmbete și vai de mine de când nu te-am mai văzut
stau toți holbați pe pod și fac cu mâna
nu știu cui pentru că avioanele-s trase la garaj
și plâng așa unii de dorul altora
când de fapt sunt toți împreună

o piesă cu

chet baker e prea așa
vreau ceva mai 
să mă facă să vreau să sparg o chitară 
sau măcar să simt că nu sunt singurul în schimbul ăsta
cu nevinovați
un fratelenord un
aretha franklin
billy is gonna die
my own private amnesia
old town colorado
pussycat falls

am un bilet de voie
dar nu merg cu el nicăieri
îl țin așa pentru cine știe când
că nu se știe
când e sfoara prea scurtă
sau drumul prea lung
sau sunt lupte pe străzi și eu îmi fac lapte și privesc de sus
fac fotografii și
îndemn la bunăpurtare

un disc cu un lăutar necunoscut cu
mine
cu paula selling
cu terente
un disc cu cineva mergând la vânătoare cu o pușcă mare și impresionantă și grea
care nu omoară pe nimeni

ceva care să ne facă să credem 
că merită

mâneca

am o mânecă udă care se duce tot mai aproape de pământ
vrea să mă părăsească
să doarmă fără mine
să vadă orașul și să se dea în lanțuri
să se pupe pe ziduri
vrea să câștige ceva
să alerge cu caii furați fără hamuri

nu vreau s-o las dar mă mituiește mă aburește
cu vin și prăjituri și promisiuni la o viață mai bună
promite că se întoarce repede
cu cadouri și provizii și scutire de la medicul meu
care cred c-a murit de la tutun

am un gol în cap și-n stomac
amanetez tot și fug după mâneca asta
întreb de ea la sălile de jocuri
la restaurant
n-a văzut-o nimeni

îi simt mirosul
știu că e aici
vrea să se întoarcă la mine
dar cineva nu o lasă
îi promite marea și păpușa de sare
îi zice vrute și nevrute sub un copac
și ea ascultă
deși vrea la mine

răvaș

ce e poezia dacă nu ceva care să te facă să te simți
supertare
călăreț pe un cal moale și bun care te duce unde vrei tu
un cântăreț de jazz calm și înțelept

ce e cu tine
nu te mai recunosc
poate pentru că nici pe mine
nu mă mai recunosc

am coarne scurte
și coadă
și nu mai știu cum mă cheamă

sunt un băiat bun
toată viața m-am străduit să fiu un băiat bun
și chiar atunci vine cineva și jbam
flori și lacrimi și mai du-te-n tunisia și lasă-ne
tutun și baklava
serele pline de tineri iubindu-se până la capăt

ce e poezia dacă nu asta

noi sub un pod
noi în podgorii delirați
noi în piesa asta pe care nu vine s-o vadă nimeni
că s-a dat liber la altele

curse de mașini
scandări

ce caut în orașul ăsta cu tine
cu trumpa asta curgându-mi din gură
cu cuvinte pentru toți invitații
și câteva pentru fata dinăuntrul meu

torc
ca o pisică mare
trag cu ochiul
ca o gagică tare
tund gazoane
plimb copiii vecinilor
trag câte ceva pe peliculă
scriu bancuri
dau de băut

ce e poezia dacă nu asta

între etaje

că ne-am luat de la droguri 
că ne-am luat de la
cine are pieptul mai tare pumnul mai tare
în coarne cu
oricine 
deși eu am vrut doar să
dar
oricum
1984
fast food
îmi pare rău dacă pricepi
îmi pare rău dacă nu pricepi
aici e un etaj incert
stăm cu insignele la piept și credem
că noi facem timpul să treacă-n buclă
timpul ne înțelege și ne lasă puțin 
avem lift
dar te duce doar unde vrea el
te-aduce-napoi doar când vrea
așa s-au și pierdut câțiva
îi tot sărbătorim
cu cozonac cu spasme și cu vin
pardon, cu cocos
pardon, cu fructe uscate
oricum
acum
apăs pe oricare buton și plec în fum
nu văd nimic în față
nu văd nimic în spate
nu aud
sunt în trecere
nu mi-e frică
nu știu dacă să mă bucur
suntem între etaje
aici fiecare s-a plictisit să mai vrea ceva
ne trimitem scrisori în glumă 
vaporașe
în fiecare zi altcineva e villan 
trebuia să-mi fi dat seama
dar nimeni nu-și dă seama la timp
am o scoică în timpan 
un gândac în talpa stângă
un morar

ca o

ca o andromedă
ca un androgin
o motocicletă noaptea peste cer 
am adus trusa cu scule
o oiță un elan
cine era la volan
de sub roți dă cu fum
să nu-nțeleagă nimeni nimic
fă o baie adună-te
ne vedem jos în cinci
zile și ceva
cu cumpărături și chitanțe
ne vedem în vis cu ochii strânși cu
ne vedem în gară cu batistuțe umezite cu
crocodili cu
reproșuri cu covrigi cu unt cu
mașina de spălat cu bani uitați în buzunare
du-te cu circul du-te cu
echipa de fotbal cu
plutitorii

te căutăm noi

6 din

poezia e ca 6 din 49
n-ai cum s-o scrii ca mine n-ai cum s-o vezi ca mine
-n fine
pe mine nu m-a iubit tata când am fost mic așa că
vin și spun și mi se pare că sunt făcut din apă
de băut de-mprumut e
un fel de viață într-un fel de piele într-un fel de casă
acasă e acolo unde iubești și ești iubit
am răsăritul ăsta și vreau să-l împart cu tine
ca pe un sandwich cu măsline
ca pe o pipă
aceasta nu e o pipă
nu e o poezie 
nu e o poetă
nu e adunarea aia-n care 
mie mi se pare că
ție ți se pare că și iar e dimineață
iei geanta de poștaș pe umâr
și duci tuturor dezamăgirile-n fața ușii 
cine te-a-nvățat așa 
oamenii se unesc în singurâtate 
dar și-n altele 
ai timp să numeri până la
cine respiră când uiți să respiri
cine se întreabă asta
în timp ce curățâm camere înalte și amintiri
sunt viu
așa și voi
așa, și?
păi, și 
e ora e
ora e
timpul
se ne schimbăm în elefanți și să iubim pe cineva 
care asteaptă să se întâmple ceva duminica asta

ziua 1 - anagrama

ai văzut mările
oceanele
un arc de cerc
omul coboară pe râu spunând
vreau acasă
a crescut iarba atât de mare în grădina asta
că ne pierdem copiii
bagajele părerile de rău
păsările norocul
un pian de buzunar
de nori se prind oamenii când vor să-l vadă pe Dumnezeu
labirintul moale și cald
pâine-n lapte
lapte-n țâțe
unde
cu care prindem energie nedivizată
neschimbată între vămi
sunt cel ce poate
sunt fuga la mare
sunt iubirea care nu știe
sunt joaca
sunt mama și tata
în prima lor zi peste case
sunt tănase sunt
Bega vânătorul
cheia din stomac
dirijorul cu frac verde
sunt cel ce nu pierde pentru că nu are
sunt valea fericirii neîntrerupte
un nuc un castan
sunt păzitorul lanurilor înflorite
dar și a celor uscate
sunt petala sunt bondarul sunt stupul cu tot
am o umbrelă la spinare si-ncep sa-nnot
scot pești cu multe vieți
mici lopeți
logopezi libanezi
coapte livezi
centauri
amintirea despre balauri
sticla plină
eu cred că Mihai e de vină
sună 
răspunde tu
ba tu
ba tu
ba tu
închide tu
am un
cal de mare ce răsare într-o inimă de lemn
o fantă prin care se vede adevăr
o fată urcată în păr
eco eco
trenul 2414 pleacă în cinci minute de la linia cinci
nuntă opinci
vezi ce zici
unt
undelemn
merg la pas cu 
cine știe ce-mparat am
datorii de cumpărat un sfetnic bun
o cupolă
o cupă plină
eu cred că Mihai e de vină
sere sere se repetă se cuvine
sera sabia panta care ne aduce unde vrea
știu ochii ăstia 
apa asta
fuga asta
pădurea asta fără capăt
sunt fiu și-un fel de tată
păun feliat
rege curat
ceas reparat un
stegar stingher sunând la poarta unui castel necunoscut
nu pot să deschid nu știu cine ești și multe alte povesti despre ființă
călătoresc cu un rucsac
sunt beat sunt fiecare om pe rând
sunt mut sunt orb un pic cuvânt
sunt vânt nebun și vântul blând 
ești tu
asta e lumea și-un pic peste
balauri eroi socrii neveste
și-un pic peste
armăsari și zebre tinere
să fie binele

duminică, 25 septembrie 2022

doar tu

vrei să ne
și-aici completezi tu
vezi
cum se face că fiecare ar răspunde altceva

am un virme în stomac
am un melc peste umăr
mă rotesc să mă vadă dumnezeu
dar el e cu treburi în baruri
dezmiardă bețivii scuze
cu treburi în grădini
cu treburi în malaesia
dar niciodată acolo unde-l chem eu
am văzut o mască venețiană suflată cu regrete
am văzut un călător care mergea pe apă
bine, nu chiar pe apă
am mii de fotografii în cap
mii de câini care aleargă după câte ceva
și nu prind nimic
până-ntr-o zi când trage peștele cel mare
și se adăpostesc păsărele pe barcă
și ceva mare halește prada
și tu te întorci acasă norocos
doar tu știi unde duce perseverența
uitarea delăsarea
visele
răspunsurile sunt niște întrebări cu capul în jos
rar văd cu ochiul ăsta
suntem toți la fel
suntem toți la
cred că suntem
doar tu știi unde te duc toate durerile
câți șerpi înviați tai cu maceta
și cum s-o strigi pe fata de sus
care-aruncă cu perne și pene și râsete peste oraș
doar tu știi cum să prinzi umbrele
cum să emoționezi un seif
cum să te uiți la mine
doar tu desmierzi pisicile altora

pe o bicicletă
pe o stradă undeva în vecini
cineva încearcă echilibrul

#

fascicule
fac circ
fenicul
frate, fă-te-ncoa
am aprozar de vise scumpe și somnifere pe sub canapea
împrumut
împiedic
intergalactic ca o carte cu copertă cu cine-a plecat pe mare 
vin cu monezi cu grămezi din bine
n-o să mai vezi unul ca mine
aceasta a fost o glumă
aceasta a fost o glumă
aceasta a fost o glumă
terenul e liber
ascund păsări moarte-n câmp în ghivecele cu flori în pori în puncte lipsă
sunt o formă geometrică nouă închisă
scrisoare lipsă
simt că puii de urși polari vor să-mi spună ceva
așa că mă las la nivelul lor și ascult

era

eram o poezie-n august
trompetele pe marginea prăpastiei
amurg am aripi ce să fac cu ele
o viziită pe-ascuns la una dintre stele
în patru colțuri și ceva

eram ușori ca aerul sau apa 
pe care-o beau cu ochi închiși
eram căldura sexul circul
dansul și lumina de după ce
de după cerc cineva
demn
dungat
duios

eram timpul trecut
familia
doar o singură dată și gata
the ultimate experience for the ultimate human
acatist
am venit să caut pe cineva
amprente pe lunetă
e târziu, du-mă la cineva acasă și fă-mă om

sâmbătă, 24 septembrie 2022

angoase scuze

angoase mari angoase mici
credeam că am plecat de-aici
cu limba după licurici
tăcerea celulozei peste soarele din piramidă
sunt cu mine într-o criptă râd isteric de invidie
ba că toba ba că melcii ba trompeta returnată
peste mine peste cadă
cu un cap mai mare peste
o petrecere târzie fără muzică și oameni
fără vin și fără foame
am venit să zic că eu
am greșit și-acum e altfel
dar ei toți fantome langa pe la cimitir cântare
cu cine să te-nțelegi

repetitiv ca o sirenă
vulpea e de vină cine
să mai vină să ne dea
și scutire și plutire și pe mama cu yoghinii
am venit cu farfuria
zburătoare da-am scăpat-o
griș cu lapte lipsă fapte este
ultima zi așa că zi
tot ce nu poți să ne zici de fel
am culori în creier pastă
peste țeastă un cocoș care-anunță trei gogoși
știm toți trei că nu contează nu contează
telefon în metastază să vezi fază
se făcea că sunt sau nu
încep să număr da mă pierd pe la 200 sau așa
vin și mă ridică cu amendă și c-o sticlă
ia zi, ce vrei, libertate?
las că-ți dăm noi libertatre și de toate dacă pân-acolo
dar apoi au dispărut
și-am rămas cu întrebarea
și cu bani dar doar mărunt

jos

în care gropi vrei să intri și ce vrei să țipi de-acolo
mai ales pentru cine
păsările sunt la birt își beau mințile
îmi cade o stea peste cap, mă lovește uit cum mă cheamă
se pregătește ceva
pământ peste, dar încep să respir

de cât timp ai nevoie să strici
de câte cuvinte
de câți aghiotanți veseli

am văzut o vulpe
ea nu m-a văzut
fuga ei îmi amintește de mine acum 10 ani
acum 10 zile
acum 10 jumătăți de secundă

calc cu un singur picior pe deasupra unui pui de nufăr
sunt gâsca cu ouă de aur și nu mă las furat
înghesuit schimbat la apus
deși aș putea

quiz

spune-ne în câteva cuvinte cine știi tu că ești, lasă-i pe ceilalți cu pretențiile și părerile lor, au crescut pe bulevarde mici, cărora le vezi capătul
cum te visezi?
cum vrei să arate ultima zi?
câți prieteni ai?
pe cine poți să suni la 4 dimineața și să știi că răspunde
trece în chenarul de mai jos eșecurile tale
desenează o tobă
lecturile obligatorii sunt doar o distragere
după zidul ăsta ești tu
după ce vezi asta n-o să mai poți da înapoi
ești sigur că vrei?
scrie în câteva cuvinte cum a arătat prima noapte în care ai fost îndrăgostit(ă)
dar prima în care ai înțeles că se termină?
istoria se repetă
istoria se repede la cei slabi
în apele astea își are casa cel mai frumos pește care a trăit vreodată
veți fi prieteni
acum lasă creionul jos
semnează-te
vei fi sunat de un operator într-o zi în care totul va merge prost, foarte prost
nu vei știi despre ce e vorba
dar îți vei aduce aminte repede
te vei lăsa pe spate și vei fi gata de miracol

zburătoare

și eu credeam că sunt o vrăbiuță
că sexul tău e o vrăbiuță
am început să copiez, o să mă ierți tu
sunt mare acum
sunt puternic
despart apele
convertesc apostoli adăpostesc animale mari
trec râul de două ori pe zi
iubesc o dată pe noapte
construiesc un acoperiș
cocșul ăsta are vise mari
eu cred în el

vineri, 23 septembrie 2022

acolo

când am ajuns pe insula aia mică pe care avea să nu vină nimeni o vreme
am înțeles că tot ce voiam era doar să mai văd o dată soarele și să-i râd ca unui prieten
aveam niște teancuri de bani pe care nu le puteam folosi
aveam idei și proiecte care nu prea mai aveau o însemnătate acolo
aveam planuri care se-nmuiau în liniște

am început să culeg fructe
să mă bucur de câte-o pasăre care venea pe sârme măcar de două ori
dormeam mâncam uitam
dormeam iubeam uitam
dinăuntrul pământului vorbeau cu mine stră stră stră stră stră bunicii ziceau: fii liniștit, ești bine. și noi suntem bine. ai încredere în viață

mă trezeam
mai vedeam o dată soarele
mă mai vedeau o dată munții
vorbeam singur râdeam cu dumnezeu

am visat un șarpe mare de care nu mi-a fost frică
și el ar fi vrut să vorbească cu cineva
pe zidul ăsta am inscripționat despre iubire și timp care bate calm
galeș
îmi redescopăr antenele ochii umerii urmele
fac din apa asta o oglindă
mă pun în fața ei
și închid toți ochii un timp

aici

într-o cadă mare, prea mare ne ducem începuturile
sfârșituri poate orișicare
ascult bass battle - october
e bine să fii viu
praf de copt anaconda, cafea 12 în unu pentru fata cu ochi ca stelele
pot să fac ceva din mine, așa-mi zic, când pe cer nu se mai vede decât lumina
sar în prima barcă și dus sunt
sar și aud valurile cum îmi cântă
cine să-mi mai pună întrebări în marea asta turbată
tuturor ne e frică de singurătate, boală și moarte
iau textul ăsta și-l spăl în aur știu că tristețe au deja adolescenții
nu le mai dau și eu
uite, poftim o floare
adună-te cu copii din gașcă și faceți o grădină, dacă vreți
valuri și vise
piscina asta plină cu parfum și stele
sigur
vom fi aici și mâine
ne vor crește coarne și pene
și în noi își va găsi locul o încredere nouă
sinceritatea ne face să plutim de fiecare dată
un pește îndeplinește dorințe
altul încearcă zborul
altul învață să citească poeme
altul cântă
totul e așezat bine în grădina asta

un mesaj scurt

sunt multe de spus dar nu le spunem
eu cu casca mea de lutier despart apele
acolo e mama, clocește niște ouă cu pui
ecoul e mare, la fel și inima ta
dăm totul mai tare
încap într-o poveste ca asta și chiar o fac mai mare decât e

bagheta bagheta
urcăm la patru pe scara de metal și strigăm de-acolo
sunteți libeeeeeri
și unul strigă înapoi
așa e

nu mai vrea nimeni să plece
sau să fie alt animal

george

un mesaj scurt, foarte scurt
să ne cuprindă pe noi, cei născuți acum
să-l cuprindă pe george care dezgroapă păsări și le aruncă în sus, poate-poate
doar că-ntr-o vară de dimineață una a zburat
și ne-am speriat toți
și george n-a mai fost ăla prostu' care azvârle păsări peste râu
am început să ne închinăm lui iar el râdea și nu spunea nimic
ce să fi spus

aș fi vrut să mă învie și pe mine
îmi bag capul într-un butoi și strig de-acolo: am găsit, am găsit

de-a lungul unui râu te văd cum zâmbești
ai uitat să militezi să te revolți să te-nfurii
ai uitat cum te cheamă și din ce casă vii
e atât de bine cu tine
curge muzica prin mine ca printr-un pepene

bune sunt săriturile când e vară
bună e apa când ți se face sete
buni sunt oamenii când știu să dea viață
și să scrie de dragoste
și de la revedere să nu scrie

buni sunt câinii cu covrigi la subraț
pictorii cu normă întreagă
bună e sala asta goală cu perdele negre și scânduri negre pe jos
unde-mi încerc trucurile cu oamenii
iar ei zboară în liniște și râd fără să-i auzi

cocorii

pe insula asta coboară cocori și cocoșii nu știu să se-așeze
pe școli pe podele pe noi când dormim
din spate îmi cresc aripi mici ca de pește
de inimă-n crește un far

sunt revoluția fără victime
sunt rusia în cele mai proaste momente ale ei
sunt conducătorul auto-orbit
roțile de tren și roțile de aro
mergând liniștite peste tot ce se vede cu ochiul liber

pe insula asta coboară cocori și cocorii așteaptă o oră
să ne trezim liniștiți zâmbind
fără război fără țipete fără pereți slăbiți
doar soare cât să simțim pe șolduri și prin haine

ne cântă ibrahim
vedem clar
alcoolul a dispărut de pe pământ
suntem beți de la adevărul care curge prin noi
și nu oprește în nicio stație

o țară mică

am putea să scăpăm de convingerea asta
că suntem o țară mică vai de capul ei
vai de mâinile ei, vai de gleznele ei
mai bine la gunoi, mai bine în cazarma asta afumată și singură

nu e nevoie să devenim eroi peste noapte
să ne ținem piepturile drepte
să salvăm vrăbiuțe și vrăbiori

e atât cât e
poate fi și mai mult poate fi și mai puțin
dar iubirea e gratis, la fel sunt și cuvintele blânde
de mâncare găsim
un pat cald avem
cred că e suficient, dacă chiar vrem să îmbrăcăm strada asta cu iubire și să sorbim și noi din ea și ea din noi până mult mai încolo

ne știm între noi

ne știm între noi
toți cei care am fugit pe mississippi cu o barcă minusculă
să scăpăm de balauri și țipete
ne recunoaștem imediat
nu spunem nimic
dar vedem totul cu o coadă de ochi

până dimineață se vor schimba multe
ochii ăștia nu vor mai fi ochii ăștia
drumurile se vor scurta și se vor alungi ca un șarpe părăsit de mamă

fugim pe apă și pe uscat
în calești cu vizitii mai triști decât noi
câmpul ăsta noi ne va ține liniștiți câteva săptămâni
vom știi cine suntem și vom păși cu încredere pe ape
ceasul se va opri o dată cu timpul
și va fi pace în părțile astea
și-n părțile unde n-am ajuns încă

joi, 22 septembrie 2022

soldat

plecăm la bucurești sau în fapt oriunde
ca să uităm cine suntem
să ne facem o gașcă a noastră de copii la fel de dezorientați care cred că pot schimba lumea
căscând mâncând bând cântând

în fine, am venit aici tocmai ca să nu mai știu
nimic
dar totul se înmoaie în tristețe și necunoscut și non-sensuri
covrigării săli de cinema restaurante
hai să vedem cine țipă mai tare
cine are mai multă încredere
în fine

la final te uiți în urmă și nu-ți mai place nici colo nici colo
gura balenei nu e casa ta casa ta nu e casa ta
un doi trei patru un doi trei patru
hai, nu ne pierde timpul, soldat inimescu
dar inimescu era bolnav de plămâni și obosit și avea să moară puțin
apoi să se trezească și să îi sperie pe toți
cum ai murit tu, inimescule, pentru zece minute
cum l-ai speriat tu pe nicu

o cascadă noaptea asta
în care cad pe moale
vorbesc cu cine ține aprinse stelele
îmi spune ce-mi spune
apoi plec nemulțumit
mă întorc, îl mai întreb o dată
mă trezesc în tăcere și toți pricep că nu e loc de bancuri
și abateri de la regulile din timpul săptămânii

alo. e cineva?
dar nu era nimeni la capătul celălalt
așa că mai întrebam o dată

un

ager talger
partera pantera
vezuviu un fluviu
enorm elefantul din fața blocului nostru 
are răbdare și mă ia pe spatele lui cristi lasă tristețea și pentru ceilalți
gustul rodiilor dimineața
draperia asta e năucită de soare
pluta pune capăt tuturor întrebărilor
mama pune capăt tuturor actelor lui de curaj
până-ntr-o zi
când zborul va rămâne singura opțiune
atunci va cânta pentru păsări și oameni și pentru girafele de la operă
pentru florile din grădina asta ca o hiperbolă
îngrijită de însuși dumnezeu

piei

mă întreb uneori de ce dar răspunsul e departe ca o apă ca o apă ca o apă ca o apă
caut să fiu altcineva, oricine altcineva
altundeva, oriunde altundeva
și fug și fug și trag la plug omătul care-a mai rămas
și uit și scriu și pun în vas provizii pentru limbile din ceas
sunt alice
sunt peter pan
sunt un toboșar care bea și cântă și bea și cântă
e ușor să te asemeni cu soarele
am desenat o macara n-am dus nimic cu ea
în pod e liniște rața sălbatică e din nou vie iar penele ei o apără de orice tras de pușcă
dau pieile jos una câte una două câte două trei câte trei
știu că voi ajunge la capăt
și voi mai avea viață de trăit și atunci
mare pieptul în care bate
mare steaua care ne ține trezi
mare copilul dinăuntrul omului uitat în larg
o minune greu de despărțit în bucăți 
numai bună de pus pe rana ta mică, tot mai mică 

circul

cândva știam să cânt seara în sala circului
după ce plecau aproape toți spectatorii și animalele se duceau de bună voie în cutiile lor
știam să spun ceva salvator și ghiduș
să stau până târziu și să nu-mi fie somn
ei se bucurau pe rând pentru că înțelegeau ce căutam să fac

somnul venea ușor
vladi lăsa în fiecare noapte câte un animal liber
azi o libelulă, mâine un fluture, poimâine un hipopotam
era ispășirea lui așa că nu zicea nimeni nimic
cel mult vărsau câte-o lacrimă pe ascuns

ziua asta n-o să mai fie niciodată
gestul ăsta
ochii ăștia
dar vor fi altele care să ne împingă la zbor
indiferent de greul din lume
de tristețe și de pustiu
se vor scrie romane și poezii
și vom învăța și dansul de după dansul de-acum

așa să știi

ili 2/ sunt

poeți văzuse destui, nu mai avea ce să facă cu dânșii
și totuși m-a străpuns cu un harpon care nu provoacă dureri
și-a plâns cu mine și ne-a desenat
și-a fugit ca să nu-i văd regretul în ochii mici

evantai
scrisul e ca mersul pe bicicletă
o îmbrățișare cât un oraș în care să vrei să stai
cât o cameră în care intră mereu soarele
cât un motan supradimensionat

la la
terenul e liber
și văd totul ca prin vis
lumea se ține în brațe
ajutorul celui în nevoie
alerg
e timp să pricepem cu toții și să fim fericiți

poate au

poate au dreprate când spun tot ce spun
când fac tot ce fac
toate recenziile și discuțiile
la fel cu cartea anastasiei din care ies păsări și fum
și multe altele în funcție de cine citește

ce ne facem dacă totul e în ordine
dacă barca asta merge doar în sensul ei
și noi cu ea, înspre noi înșine
cu plecările noastre căderile noastre

într-o zi o să-mi amintesc totul
o să-mi folosească doar parțial
o să râd amintindu-mi
apoi o să încalec cu aparatul de fotografiat după gâtul calului
și-o să fac alte amintiri de care iar o să râd

și-o să ne mutăm la bloc și-o să ne mutăm la casă
tu o să mă întrebi ce mai fac
păi, ce să fac
cresc motani, flori, fluturi
am părul tot mai lung
și mă gândesc cum o să fie când o să ne naștem stele
sau canguri sau pisicuțe de mare care stau în afara oricărui pericol
joacă canastă și se miră de cât de frumos e totul în jur

vedem

vedem doar ce putem așa sunt oamenii
am înțeles asta de când hălăduiam pe străzi singur cu alexandrina în urechi
clădirile din centru erau mari și frumoase
am intrat la cinema și am stat în spate
viața era frumoasă
e și acum frumoasă o salcie îmi spune numele
am avut un vis
eram tot eu, dar nu știam să sufăr să-mi pară rău să vreau ce nu mai e
am o barcă pe care pot pluti mai ales când plouă
nu mă atinge nicio picătură de ploaie
strig și ecoul se aude în pieptul meu
unde cresc dinozauri de jucărie și semințe de pin

tronul tată

e mândru poetul
acum e tată
ochelarii rotunzi îi acoperă fața
fruntea îi e dintr-o dată încrețită și arată și ca un tată dar și ca un bunic
zâmbește absent
la el pe continent e primăvară
din el cad flori albe mici pe pământ și totul se-nmoaie
nu mai există cuvinte sau păreri
ziduri sau altele
iar restaurantele servesc tăieței fără să ai voie să plătești
dau câte-o îmbrățișare
mai cânt ceva în secret
mai ud o alveolă și-o plantă în formă de monstru
un doi trei patru cinci pași pe un covor moale-moale
fericirea e mută ca tine
cad tancurile unul câte unul
domino al fericirii mele târziu dar permanente
te poți obișnui cu orice, mai ales cu răul
atunci de ce să nu ne obișnuim cu binele?
am stat să mă gândesc la întrebarea lui
am înțeles toți că avea dreptate
proiectăm avioane din hârtie și ascultăm muzică
privim totul de pe acoperiș și știm
că asta-i tot
și nu avem nevoie de altceva

joi, 8 septembrie 2022

a fox and her human

there's a fox looking for her human in the fields
flying through bullets and sun flowers
running through rain and long hours
sand in her eyes 
love in her hearts
getting in purring preparing as much as needed
moving waves and small cities
just to make sure


o vulpe se uită după omul ei prin lanuri
zboară printre gloanțe și floarea soarelui
aleargă prin ploaie și ore lungi
nisip în ochii ei
iubre în inimile ei
intră toarce se pregătește atât cât este nevoie
mută valuri și orașe mici
doar cât să fie sigură

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...