sub apă e viața frumoasă
nu-ți cere nimeni să fii altcineva
cuplu culpabil culcă-te pe-o ureche
aveam șapte ani și-mi plăcea la mare
mă cheamă fane și stau în fața unei cutii muzicale și mă gândesc la mama
nu mai știu câți ani de câte ori mi se schimbă culoarea pielii
într-un sărut se va termina lumea
apocalipsa un băț de chibrit în care suflii singur
hai la mulți ani
și stelele din buzunar și tot ce vinzi tu la bazar
și soare adormind amar
și far și flori și flori și far
mă numesc uitare
nu mă mai doare
nu există greșeală, zicea
toate consecințele au avut loc deja
apoi din corpul lui a început să crească o floare de mărimea unei balene bătrâne
prin pavaj prin blocuri prin haine și molii
nu e nevoie de mai mult
gândesc mărunt
dar sunt aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu