alama

te uiți la mine ca și cum
nu mai vezi niciun rost în poezii
nici cer și nici plimbările pustii
nici păsări cu-inimi mari străpunse-n ac
nici mari călătorii
nu te vor mai feri de cine ești
de ochii ce iarvv se deschid
tu nu mai cauți să le-ntâlnești
să le zâmbești și să te ierte
azi știi că mări nu îți vorbesc
și oameni nu sunt trepte
râzi ca un ultim crocodil
în jocul ce n-are sfârșit
adună-ți tu puterile și sari
dincolo de ce spui că poți vedea
acolo nu e lumea ta
dar e ceva ce vrea să-l fi descoperit
să-mi spui dacă nu stau așa
frunze și corbi
secunde vii
vezi eu sunt tu și tu ești tot
în ropot tu în soare tu
într-o cădere tu în ceartă
călătotia-ncepe iar
și toate-au loc să-ncapă
hai
la mal te vei găsi zâmbit
uimit
și neschimbat