Pagini

luni, 19 ianuarie 2009

Ultima noapte albă a lui Edith Piaf

Biscuiti cu ciocolata inmuiati intr-o cana verde plina cu lapte cald
a carei toarta nu s-a spart inca.
Fard de femeie tanara inmuiat in uitarea unui prunc ce s-a nascut din nou.
Din ou, un nou nascut ne da cu buna dimineata intr-o viata demult trecuta.
O chitara cu cinci corzi canta-ntr-o doara destinul unui suflet sorbit dintr-o alta cana acum goala,
Umpluta pana nu de mult doar de-o lumina pala, venita dintre carpele din piept.

Incet uita, inghite-n sec si scrie memorile unui cine stie cine.
Mai mult in treacat,
Caci celelalte muze mute se ineaca-ntr-un pahar de iaurt (din plastic)
Pentru ca s-au plictisit fantastic,
Iar micuta Edith urla din paturile ei sarcastic
Ca nu e pregatita sa se intoarca inapoi in cer.

E ciudat
sa fi rugat
s-ajuti un inger.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...