simt cum cad în gol și nu e nimeni să mă prindă așa că o să cad și-o să mă fac asfalt o să se-așeze cald pe limbă și o să îmi construiască alt înalt zenobia doarme dorme tot timpul, ca toate miresele cum ai reușit să rămâi viu cu atâtea dezamăgiri? nu știu nici eu în fiecare oglindă în care mă uit, sunt altul trec covoare peste cer nu mai văd nimic în el zebra pe silabe cântă ceaiului de mușețel răbdare o să te faci tu mare cu ochi de mărgele și ploaie pe piele va râde de tine și te va striga să vă jucați tu îți vei uita mintea-ntr-un prun și vei avea în fiecare zi alte nume
duminică, 2 februarie 2025
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
o mare
un om singur pe o insulă mănâncă înghețată la cornet un om singur pe o insulă repară un ochean defect china e tot mai aproape boabele de ore...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu