de peste case se vede lumea
de peste case țipă mandragora
am capul plin de mine și picioarele în Calcutta
nimeni nu știe cu certitudine de ce aici nu mai apar stele
de ce aici se adăpostez tigrii
și de ce cânt atât de frumos
facem stop cadru în piața asta și ne minunăm
adunăm de la tarabe bunăvoința
nimeni nu știe de ce mergem în întuneric când peste coline e din ce în ce mai multă lumină
soarele ăsta nu se mai descarcă și nu mai rămâne fără baterii
așa spun profeții
totul e la mijloc
trenul ciu ciu
regretele mele pe fereastra deschisă până în cel mai mare oraș
am un zmeu poznaș
și ochii scoși din mare
am păsări la glezne și nu mai vreau să cresc
am toți banii din lume și caut restul
trec peste gâtul ăsta
trec peste inima asta
îmblânzirea reușește sau nu reușește
reușește azi reușește mâine
Dumnezeu e câinele care se ascunde între oameni și așteaptă să plouă
iar aici între etaje
iarba crește mai repede decât singurătatea
iarna e rece
îngerii se văd din fiecare turn
acum am ochiul bun
cu care se vede cald și simplu
circul e frumos
chinul e și el parte din lume
cum sunt și florile
și zâmbetul ăsta întreg
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu