macar în poezie să ne mai găsim strălucirea
felinarele ochii închiși săruturile scurte
aș mai putea să enumăr
revolver întretăiat gura păsării făcută om
dar mai bine măcar acolo
dacă viața o floare moartă pe care refuz încă să o scot la aer
dar doar uneori că suntem totuși toți aici, nu?
mărturisim mărșăluim falsificăm
dar uneori suntem ok te duc eu acasă îți dau eu niște bani
la frigiderul cu te iubesc de nu mai pot să mor io e coadă
câte unii vând orice pentru o motocicletă
stai liniștită și eu as vinde pedalez
trăiesc înecul de-a-ndoaselea
e ok așa cum e dacă atâta e atât avem ca sigla de la mercedes și urmele de la tren
mă opresc că să dea bine hai poate ne mai vedem
tristețe găsim toți nu mă mai întrista și tu
nu știu ce fac de când cu regulile astea noi
eram boxer dădeam în nori acum salvez de la înec
mai bine mă opresc un pic și nu mai trec
prin cadru că iar trebuie să reluăm și sunt obosiți actorii ăștia și nici n-am mâncat și oricum s-a mai făcut fantoma de la opera, nu?
și se face liniște
bă o liniște de poți s-ascuți în ea orice
pe cer ceva frumos dar nu ne mai uităm acum
pe fund sunt pești balon și fum pardon acum ziceam că plec plic peste buzele alea și deschid și nu era niciun secret era de-ajuns să fii viu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu