duminică, 15 noiembrie 2020

#

cuvintele se aud sau se scriu singure
se urmează unele pe altele într-o furtună pe care n-o putem cuprinde
ochii se deschid și ultimii oameni cad în somn
desfac noduri măsor corpurile rămase singure
tot ce pot să pricep nu mai e de folos acum
soarele ne rumegă răbdător pe maluri
am curățat oceanele ne-am iertat pe rând am mai trăit câțiva ani apoi am plecat de bună voie
//
ochi în ochi înțelegând
ochi în ochi sfidând îngerii

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...