this messiah needs watching

cerbii scot păsări pe gură
poeții râd de arhitectură 
cui îi pasă te întrebi
cum rămâne cu cei care nu rămân 
algele cântă liniștite pe fundul oceanului
așa ai vrea să faci și tu
canabis 
oameni liberi
canabis
cuști din crenguțe de prun
canabis
aș fi vrut să mă nasc punker 
și să credeți că nu vă sufăr
aramia
asan
aramia
asan
cine ești și ce vrei de la noi 
marș și ia niște votcă 
dacă n-ai bani sparge un telefon cu fise
dă cu pumnii așa cum știi numai tu 
o să te sun și-o să zici 
nu vreau să par rea sau așa dar acum am treabă
nu-i nimic
păsările zboară și toamna viitoare
puștile la fel
mare e marea cea mare
mare e capul meu 
scapă
tot ce e rău înăuntru 
căci lumea nu se învârte în jurul mâinilor ei 
cataclism acoperă 
și tu 
călătorind
oraș după oraș 
pereche de ochi după pereche de ochi 
parcă cauți ceva
parcă totul e așa cum știai 
ăsta nu e un album 
nu e o pereche de tobe
explozibil pentru inima ta femeie
camus și toți ceilalți 
într-un parc în care soarele
singuraticii sapă 
scuip pace peste mormane de gunoi 
eu sunt liber
zise cerșetorul și întinse mâna către mine
din gura lui au ieșit atunci cerbi
din gura lor au ieșit atunci păsări
schimbând totul preschimbând totul
ai vrea ca ăsta să fie visul tău
galopând
teritoriile se astupă unele pe altele
numai oamenii nu știu să fie mai atenți
sparg chitări
apoi iar încep să cânte
mănâncă gloanțe
apoi iar încep să cânte
abracadabra morților cu cravată
centurilor de siguranță care se rup
rinocerilor care spun adevărul
ție care citești
sincer
se face zi

pantofi noi

văd din ce în ce mai clar singurătate de portar anume n-am habar 
nu mă vede nimeni iar am citit azi-noapte-n ziar a-nviat un anticar
cu mormitele la el cu de toate-n portofel da' zicea că nu e el jura că nu el 
l-am pus cu toții la perete cu perne-n mână din care ieșeau cotlete ziceau sărumâna 
ce zic acum n-am zis niciodată pământu' nu-i o roată pământu' nu-i groapă
e-o grotă ieși din ea așa-mi cânta și-apoi pleca dispărea
o căutam pe armăsari tineri pe mătăsari vineri dădeam de el mă durea ca un pinten
pentru ce și pentru cine de ce nu contează pentru tine de ce nu contează pentru nimeni
sfânta vineri finalul vine peste tine ai uitat să zici ceva de bine 
ea îmi zice că-s poet eu îi zic că sunt nimeni că-n loc de mine mai bine plantau un pin băi
două noaptea țin minte bine cuvintele la mine te lovesc cu călimara lumea crește ca un pește care-noată veșted

ceru' frate cu parteru'

erai chiar tare 
tare ca un soare
ca o parcare de farfurii zburătoare
ca o zare 
ca un cal de mare
care sare până departe 
până departe sare calul de mare
calul sare ca o parcare de farfurii zburătoare

ce, crezi că mă dau mare?
ți se pare
cu cât privești mai atent cu-atât vezi mai puțin oare
nu, dragul meu
mi-e drag de tine tare
am plâns și eu 
am plâns în mine 
ca un vultur
ca o crescătorie de fluturi
te iubeam 
te iubesc și-acuma
ca un puma mic
din montezuma

poate-o să te bucuri
poezie cu muguri 
arbori multicolori
o clepsidră ce curge pe dos în capul tuturor
o trompetă spartă 
o nuntă de toreadori
salutare tuturor
văd girafele cântând în cor
le parasite
le parasite
azotat de sodiu până la sfârșit
//

2. abduction

când n-ai nimic e mult mai ușor să pierzi 
când n-ai nimic e mult mai ușor să crezi
când n-ai nimic e mult mai ușor să fii
când n-ai nimic e mult mai ușor să scrii

lumea-i o rază de lumină dar nimeni n-o vede
lumea-i un bec albastru toți cred că e verde
confuzie cosmică un om cu șobolani
singur pe lume n-am nevoie de bani

mă-nvelesc cu discuri de pick-up începe să plouă
vreau s-ajung înăuntrul meu înainte de oră două
m-așteaptă-acolo cineva nu știu cine e dar știu că vreau ceva
vreau s-ajung înăuntrul meu înainte de oră patru
mă-ntâlnesc cu cel ce-ntr-o viață trecută era psihiatru
vreau s-ajung înăuntrul meu înainte de oră șase
mestec când cu cinism când cu grijă viermii de mătase
seara se lasă te văd venind 
înăutrul tău stau ascunse patru canistre de venin

lumea-i o rază de lumină dar nimeni n-o vede
lumea-i un bec albastru toți cred că e verde
confuzie cosmică un om cu șobolani
singur pe lume n-am nevoie de bani

doină de jale - volumul IV

ai apăsat pe butonul greșit ai apăsat pe butonul greșit
călătorie măcelărie capul plecat sabia nu-l taie da' cine știe 
ce se-ascunde dincolo de primărie zi-mi și mie

nu vreau să mor poet 
c-am sufletul prea greu 
nu mă primește-n rai 
așa am auzit eu 
de la un frate ateu 
da' nu știe cine-s eu

nu vreau să mor poet 
c-am inima prea grea 
nimeni nu vrea să mă ia

pentru ce am tras atât pentru ce am tras și cât 
spuneți voi că nu mai știu să vopsesc în vișiniu ușile de sicriu
când mor dimineața la patru unii își imaginează alții nu-și imaginează 
cerul albastru deasupra stă stă stă și ne veghează pierd în fața mea ce fază 
conștiința nu e trează se vede da' nu vibrează
ce contează jean boxează și câștigă mereu pun pariu și câștig pariu' meu
mă simt ca un zeu într-o sectă-n care nimeni nu știe cine sunt eu d-aia cânt atât de greu

d-aia vin portarii când ajung 
să-mi țină ușa la ferrari când ajung 
d-aia vin portarii când ajung 
să-mi țină ușa la ferrari când ajung

d-aia vin fierarii când ajung 
să-mi țină ușa da' portarii când ajung
d-aia vin florarii în ajun 
să-mi țină ușa da' fierarii când ajung

d-aia vin zidarii când ajung 
să-mi țină ușa da' florarii când ajung
fierarii cânta florii fierarii cânta fierarii cânta florii fierarii cânta 
fierarii cânta florii fierarii cânta fierarii cânta florii fierarii cânta