miercuri, 5 septembrie 2012

k3

poeţii nu mai vor să scrie
se aşează în rând şi-şi plâng de milă
au şi ei oglindirile lor de care să-ţi fie ruşine
cititorule

cer înţelegere şi bunăvoință
cine ştie când o să-i mai poţi vedea pe toţi
adunaţi laolaltă

vor femei tinere care să ştie să se îngrijească de rănile lor vechi
războaie din care au ieşit mai mult sau mai puţin învingători
mai mult sau mai puţin oameni

de unghiile mâncate din carne (crescute mai mult decât e cazul)
înlocuind gustul de fiere cu aburul cald, ne
sfârşit, al iertării păcatelor

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...