pe spinări se-adună păsări
pasc cuminţi şi într-o doară
mă gândesc cum ar fi dacă 'n loc de cap
de piept de braţe aş avea
numai o pară
aţipesc visez livada
sau livada mă visează
cătălina mă pictează
eu îi scriu peste genunchi
îmi cad paginile iară
le ridică le aşează
numai bine peste poale
eu mai scriu o strofă-două
ea îmi cântă
madrigale
mă trezesc
am capul pară/ pieptul
braţele asemeni
n-o mai am pe cătălina
mă-ntreb, o fi mai bine?
somn nu-mi este
n-am ce-mi face
mă mai plimb sorb din fântână
poate cine ştie cine
va rosti stând într-o rână
cătălina - fată bună
vină de îţi ia nebunul că ne bea toată fântâna
seceţi nu mai vrem de-acu'
nici nebuni cu graiul tare
ia-ţi nebunul şi te du!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
o mare
un om singur pe o insulă mănâncă înghețată la cornet un om singur pe o insulă repară un ochean defect china e tot mai aproape boabele de ore...
cătălina... iar! ce bineee
RăspundețiȘtergere