geamurile georgiei gem degeaba
o broască, hop pe-un picior
mă speriu și o-njur de parcă n-am trăit în casă de oameni
cu cască de protecție coli de hârtie câmpuri
ea pleacă
zice: nici scriitorii nu mai e ce-a fost odată
acum au ecrane balcoane
eșafodul de la circ pare neschimbat
animalele, animale
acuarelele acuarele
iar îi vor sparge capul unuia cu acordeonul
ca să se știe cine-i șeful
sau șefa
să nu mai existe discuții percuții
că de mâine se merge doi câte doi
și se face ce se trebuie de făcut
dacă plânge vreunu', ați pus-o cu mine, s-aude?
se-aude, zice plutonul
se-aude, zice plutonul de fete
seara se strâng toți în jurul unei cutii de sare
și spun ce mai e de spus până se mai rotește o dată soarele