nu e ușor, clar, ies toate furtunile
dar hai să stăm în mijlocul tornadei și să privim
râși uimiți de miracol
în siguranță sub milioane de fire de nisip
după e liniște
și putem să călătorim mai departe
câmpuri câmpii crocodili cranii tentacule
și soarele și deșertul și apusul și becket and co
și tu te desfaci într-un lotus
apoi într-un tigru o zebră o omidă o pisică o grădină
ceasul tic-tac râde și el
vedem toate calamitățile și găurile în care ne putem ascunde
și fricile magnifice și viile infinite și drumuri pline de floarea soarelui
trecutul pâș-pâș în spatele nostru ca o umbră prietenoasă
viitorul curge în față ca un soare într-o tigaie
nu e ușor și-ți vine să mori
dar hai să stăm în mijlocul tornadei și să privim
joi, 4 iulie 2019
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
houghton
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...